Sănătatea, pensiile și investițiile primesc fonduri suplimentare prin rectificarea bugetară din 2026
Proiectul primei rectificări bugetare din 2026 a fost publicat în transparență decizională și prevede redistribuirea unor sume importante către domeniile considerate prioritare. Sănătatea, plata pensiilor, administrațiile locale și investițiile publice se numără printre principalele sectoare care vor beneficia de finanțări suplimentare.
Potrivit proiectului, măsurile urmăresc acoperirea obligațiilor urgente până la sfârșitul anului și continuarea investițiilor aflate în desfășurare. În același timp, autoritățile mențin ținta de deficit bugetar cash la 6,2% din PIB și anunță o reducere a cheltuielilor totale față de programul anterior rectificării.
Sume suplimentare pentru medicamente, spitale și serviciile de urgență
Sistemul de sănătate beneficiază de cea mai mare suplimentare netă. Bugetul asigurărilor de sănătate va primi 3,22 miliarde de lei în plus, pentru finanțarea medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale.
Totodată, aproximativ 3,9 miliarde de lei, reținute la începutul anului din bugetul deja aprobat, vor fi puse la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Ministerul Sănătății va primi alte 774 de milioane de lei. Banii sunt destinați salariilor din serviciile de ambulanță, finanțării unităților de primiri urgențe și SMURD, precum și programelor de sănătate derulate în spitale.
Peste 3,4 miliarde de lei pentru plata pensiilor
Bugetul asigurărilor sociale de stat va fi suplimentat cu 3,47 miliarde de lei. Suma este prevăzută pentru acoperirea cheltuielilor cu pensiile până la sfârșitul anului 2026.
Alocarea face parte din măsurile prin care autoritățile urmăresc să asigure plata obligațiilor sociale în ultimele luni ale anului.
Primăriile primesc fonduri pentru datorii și servicii publice
Administrațiile locale vor beneficia de 2,81 miliarde de lei în plus. Finanțarea va sprijini plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, serviciile de protecție a copilului, îngrijirea persoanelor vârstnice și cheltuielile școlilor.
Din suma totală, două miliarde de lei sunt destinate achitării restanțelor acumulate de administrațiile locale. Obiectivul este reducerea datoriilor către furnizori și asigurarea continuității serviciilor publice.
Fonduri europene și investiții de 170,1 miliarde de lei
Proiectele derulate prin Ministerul Agriculturii vor primi suplimentar 1,47 miliarde de lei pentru finanțarea programelor europene.
Bugetul investițiilor publice va crește, la rândul său, cu 900 de milioane de lei, ajungând la 170,1 miliarde de lei. Valoarea reprezintă 8,2% din PIB.
Rectificarea prevede și o flexibilizare a modului în care instituțiile publice își gestionează fondurile. Astfel, ordonatorii de credite vor putea redistribui resursele către proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din fonduri europene, în funcție de stadiul lucrărilor și de posibilitatea finalizării acestora.
Cheltuielile bugetului general consolidat scad cu 1,2 miliarde de lei
Suplimentările prevăzute în proiect au fost stabilite prin prioritizarea cheltuielilor, în urma analizei execuției bugetare a fiecărui ordonator principal de credite. Solicitările instituțiilor au fost evaluate în funcție de urgență și de justificarea necesarului de finanțare.
Cheltuielile care pot fi amânate vor fi analizate ulterior, în funcție de resursele disponibile. În același timp, reținerea de 10% din creditele aprobate, prevăzută de Legea finanțelor publice, va fi menținută acolo unde necesarul nu este încă demonstrat.
Fondurile reținute pot fi deblocate atunci când instituțiile justifică nevoile reale de finanțare, cu prioritate pentru domeniile care au nevoie urgentă de bani.
La nivelul bugetului general consolidat, cheltuielile sunt reduse cu 1,2 miliarde de lei față de programul stabilit înainte de rectificare.
Deficitul bugetar după primele nouă luni din 2026
Execuția bugetară la nouă luni indică un deficit de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Ținta de deficit cash pentru întregul an rămâne neschimbată, la 6,2% din PIB. Autoritățile urmăresc să mențină finanțarea serviciilor publice și a investițiilor, concomitent cu limitarea cheltuielilor și respectarea obligațiilor statului.
Prima rectificare bugetară din 2026 stabilește, astfel, noi priorități de finanțare pentru ultimele luni ale anului, cu accent pe sănătate, pensii, comunități locale și proiectele de investiții aflate în derulare.